Ruperea blestemului | Catalin Ranco Pitu

Ruperea blestemului expune reteaua metodica de dezinformari care, incepand cu 22 decembrie 1989, au creat premisele preluarii puterii de catre gruparea Iliescu, inclusiv „psihoza terorista“ care avea sa faca atatea victime dupa fuga, arestarea si executarea cuplului Ceausescu.Autorul citeaza din raportul Comisiei Senatoriale privitoare la Revolutie, organizand textul cartii in jurul declaratiilor martorilor implicati in evenimente, pe langa extrase din presa vremii, transcrieri ale emisiunilor de la TVR, intr-un adevarat memento incomod al acelor zile si saptamani care bantuie inca mentalul colectiv, cu valuri de minciuna, dezinformari si teorii contradictorii, perpetuate chiar si in cadrul controversatului Institut al Revolutiei Romane din decembrie 1989.In timp ce personajele-cheie implicate in evenimente au consolidat atent de-a lungul anilor teoria unei miscari teroriste care incerca sa preia puterea dupa Revolutie si care a tras in populatie dupa 22 decembrie, autorul cartii demonstreaza ca au fost de fapt actiuni organizate de aparatul politico-militar al lui Iliescu si al noilor sai acoliti de la putere – de fapt vechi cunostinte din perioada comunista, printre care Gelu Voican Voiculescu si Nicolae Militaru.Cine sunt cei care au tras in popor? Cum a fost posibil ca regimul dictatorial condus de Nicolae Ceausescu sa fie efectiv pulverizat in cateva ore? De ce, dupa pierderea puterii de catre Ceausescu, au murit atat de multi oameni? Cum a preluat puterea statala Ion Iliescu? Care a fost cauza haosului generalizat ce a debutat in seara zilei de 22 decembrie? A existat diversiune radioelectronica? De ce a trebuit sa fie executat cuplul dictatorial Ceausescu? A fost revolutie sau lovitura de stat? Au existat teroristi? Dar securisti-teroristi? Toate aceste intrebari sintetizeaza in cateva randuri neclaritatile din jurul Revolutiei din 1989, careia multi dintre noi i-am fost martori, dar din care nu am inteles decat prea putine – intrebari ca tot atatea rani nevindecate, caci fara adevar si dreptate nu exista insanatosire deplina a unei societati care isi pierde memoria.