Viața satului - Oameni și dobitoace. Povești nespuse

Doar eu, Gâscanul, fără doar și poate, Voi fi personaj principal în carte! Când îmi veți intra între coperte, Voi pune curca să vă aștepte! Dară să nu veniți cu mâna goală, Că nu sunteți la oraș, ci la țară! Aduceți plocon boabe, într-un coș, Dar nu cumva să le dați la Cocoș! De veți fi cuminți și cu luare aminte, Veți pleca, apoi, cu multe învățăminte, De exemplu, pe curci să nu le mai sâsâiți, Pardon, cum parcă se spune pe la voi, bârfiți! Sau să nu te mai comporți precum golanul, Să torni țăranului că doarme Curcanul! Nu uita, reține de la mine, bătătura-i mare, În ogradă chiar este loc destul, pentru fiecare! Vei mai citi aici și de Măria cea frumușică, După care i s-au aprins călcâiele lui Ionică! Hai, gata, că sâsâi ca o stricată trompetă, Ia spune-mi acum, ce părere ai de copertă?